X

Un LIKE contează mult pentru noi

Președintele Iohannis atacă la CCR legea care interzice poliției rutiere să stea la pândă cu radarul: Nu duce la îmbunătăţirea siguranţei rutiere

Președintele Klaus Iohannis a atacat vineri la Curtea Constituțională modificările aduse legii privind circulația pe drumurile publice, potrivit cărora poliția rutieră ar fi obligată să presemnalizeze prezența radarelor rutiere prin panouri cu 500 – 4.000 de metri înainte.


Șeful statului arată că, pe de o parte, soluția legislativă nu va duce la îmbunătățirea siguranței rutiere, iar pe de altă parte modificările aduse lipsesc actul normativ de previzibilitate.


”Apreciem că activităţile poliţiei rutiere de aplicare a legii privind respectarea vitezei legale de circulaţie nu trebuie să se rezume la acţiuni vizibile şi presemnalizate, în caz contrar aceasta urmând a se afla în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile şi atribuţiile prevăzute de lege”, arată președintele în sesizarea trimisă CCR.


Klaus Iohannis critică și faptul că modificările aduse legii lasă la latitudinea administratorului drumului public îndeplinirea obligaţiei de a asigura şi monta panouri de atenţionare, la solicitarea poliţiei rutiere, fără a prevedea sancţiuni pentru acesta în cazul în care nu-şi îndeplineşte obligaţia.


“Modificările (…) referitoare la introducerea unor panouri de presemnalizare în absenţa cărora procesul verbal de constatare a contravenţiei este lovit de nulitate absolută aduc atingere tocmai posibilităţii poliţiei rutiere de a proteja acest interes general, conducând, în mod inevitabil la o practică de respectare a dispoziţiilor legale privind limitele de viteză doar în zonele semnalizate ca atare. În afara zonelor semnalizate (…), organele abilitate ale statului sunt lipsite de posibilitatea de a proteja acest interes general, al asigurării siguranţei pe drumurile publice, fiind lipsite practic de prerogativa sancţionării încălcărilor legii”, mai explică Iohannis.


Camera Deputaţilor a adoptat pe 5 iulie, în calitate de for decizional, inițiativa care îi obligă pe polițiști să presemnalizeze prezența radarelor rutiere prin panouri cu 500 – 4.000 de metri înainte.


Proiectul a fost inițiat de deputatul PNL, Florin Roman.


Potrivit legii, “maşinile de poliţie cu radar sau poliţistul cu radar de tip pistol trebuie presemnalizaţi cu un panou afişat cu 500-2.000 de metri înainte pe sensul de mers, dar nu mai mult de 1.000 de metri în localitate şi 4.000 de metri în afara localităţilor faţă de radar”.


Alte prevederi importante:


  • panoul care atenţionează existenţa unui radar se montează de către administratorul drumului, la solicitarea poliţistului

  • maşinile de poliţie trebuie să fie inscripţionate cu însemnele Poliţiei Române și trebuie să fie poziţionate vizbil

  • dispozitivele radar de tip pistol nu pot fi folosite la mai mult de zece metri de maşina de poliţie

Consiliul European pentru Siguranţa Transporturilor (ETSC), o organizaţie independentă cu sediul în Bruxelles, a avertizat săptămâna trecută autorităţile române că propunerea legislativă care presupune instalarea radarelor doar în maşini inscripţionate şi plasarea unor panouri de avertizare în faţa acestora va avea efectul opus celui aşteptat de autorităţi, se arată într-un comunicat trimis Mediafax.ro.


„În condiţiile în care activităţile poliţiei de aplicare a legii privind viteza legală de circulaţie se rezumă la activităţi vizibile şi semnalizate, şoferii vor avea certitudinea că pe segmente de drum fără panouri de avertisment pentru radar pot depăşi viteza legală, iar comportamentul lor va fi negativ influenţat de această certitudine”, spune Antonio Avenoso, director executiv al organizaţiei.


Acesta explică că în anumite ţări europene legislaţia prevede asemenea elemente, însă aceste ţări dispun în paralel şi de o reţea extinsă de sisteme automate de supraveghere a vitezei, precum camere fixe, care au un grad sporit de eficacitate.


„În expunerea de motivare a acestui proiect nu există o fundamentare bazată pe date statistice, cercetare sau exemple de bună practica”, avertizează Avenoso.


Rata mortalităţii în România este de peste trei ori mai mare decât a altor ţări din Uniunea Europeană şi aproape 2.000 de oameni mor în fiecare an în accidente rutiere. Ţara nu dispune de sisteme automate fixe de detectare a vitezei. Numărul de amenzi date cu ajutorul camerelor fixe de monitorizare a scăzut de la aproape 33.000 în 2011 la zero după anul 2014. Şi numărul amenzilor de viteză măsurate cu dispozitive radar mobile a scăzut de la un milion în 2011 la aproximativ 700.000 anul trecut.


Proiectul primise aviz negativ de la Guvern, iar deputaţii USR au fost singurii care s-au opus acestuia la votul din comisie.


USR a criticat dur proiectul de lege, calificând prevederile acestuia ca fiind “o oroare”.

No comments