X

Un LIKE contează mult pentru noi

Orașul din Moldova pe care Banca Mondială îl vede ca 'marea speranță' de dezvoltare a României

Image result for Romania
Analiză realizată de Banca Mondială referitoare la dezvoltarea orașelor din UE și din România, un capitol special fiind dedicat zonelor metropolitane din țara noastră dintre care este evidențiat Iașiul ca „marea speranță“ de dezvoltare a României.

Banca Mondială a lansat ieri cel mai recent studiu al său, intitulat „Regândirea regiunilor subdezvoltate”, care analizează diferenţele de dezvoltare din UE şi din România, precum și implicațiile acestor disparități.
Potrivit raportului, în ceea ce privește dezvoltarea oraşelor din România, „marile zone metropolitane şi oraşele din eşalonul doi au un potenţial semnificativ de dezvoltare, în vreme ce zone urbane mai mici şi oraşele mici au şanse mai reduse să promoveze creşterea“. Experţii BM arată că România se confruntă cu o „mare migraţie” în interiorul ţării: „Între 2002 şi 2011, 1,1 milioane de români s-au mutat în zonele urbane funcţionale ale Bucureştiului şi în cele 40 de reşedinţe de judeţ. Această mutare a însemnat pentru ei nu doar o creştere a standardului de viaţă, ci şi a productivităţii.” Principala destinaţie a fost Capitala, care a atras peste 36% din migraţia internă.

În mod surprinzător, potrivit autorilor raportului, „marea speranţă” pentru viitor nu este Capitala, ci Iaşiul, descris drept „cel mai dinamic oraş din regiunea Nord-Est”. Capitala Moldovei are un PIB pe cap de locuitor mult mai mare decât restul regiunii (5.900 euro, faţă de 4.600 la nivelul întregii regiuni), iar compoziţia PIB-ului e diferită de cea din restul regiunii Nord-Est, unde predomină agricultura.
„Regiunea Nord-Est a României este cea mai săracă din ţară şi una dintre cele mai sărace din Europa. Poziţia ei periferică, gradul relativ scăzut de urbanizare şi preponderenţa agriculturii pe suprafeţe mici sunt motivele. Regiunea are însă şi o poveste de succes – oraşul Iaşi, al treilea centru universitar din ţară. Universităţile din Iaşi aduc în oraş un flux constant de persoane tinere şi bine educate, de o importanţă crucială într-un context de declin demografic şi îmbătrânire”, se arată în raport.
Documentul arată că în Iaşi „universităţile au permis dezvoltarea unor domenii care produc valoare adăugată mare, de exemplu în domeniile IT&C, farmaceutic şi de consultanţă. De asemenea, numeroase uzine şi-au deschis centre de cercetare şi dezvoltare în Iaşi, încercând să profite de capitalul uman al oraşului. După indicele Hachman (care măsoară complexitatea economiei locale), Iaşiul e pe locul 3 în România, după Bucureşti şi Cluj-Napoca, indicând un dinamism economic ridicat, în ciuda rezultatelor economice slabe per ansamblu. Iaşiul ar putea să se dovedească motorul ce va propulsa economia regiunii Nord-Est şi ar putea absorbi o parte din forţa de muncă excedentară din zonele rurale.

No comments