X

Un LIKE contează mult pentru noi

Mizerie care costă milioane de euro, în spitalele de stat. Cum a reuşit managerul din Moineşti să creeze condiţii occidentale

Noi să fim sănătoşi! Partea a III-a. În România sunt spitale de stat care concurează unităţile private, iar unul dintre cele mai moderne e la Moineşti. Acolo, managerul a ştiut ce butoane să apese ca să aducă venituri spitalului şi să atragă finanţări.

Unitatea are acum heliport, are 11 linii de gardă, aparatură modernă şi medici care s-au întors din străinătate mulțumită condiţiilor. Unii dintre cei care muncesc aici primesc salarii care ajung până la 5.000 de euro. Pacienţi din toată ţara vin să se bucure de condiţii de lux de la stat.

Ani de zile spitalele au fost căpuşate de firme în cârdăşie cu directorii care aproape le-au băgat în faliment.  Spitalul Judeţean Constanţa este tabloul perfect al jafului din sănătate.

Doctorul Cătălin Grasa, actualul manager al Spitalului Judeţean Constanţa, trebuie să rezolve problemele lăsate în urmă de fostul director, Dănuţ Căpăţână, aflat în acest moment în închisoare pentru 7 ani, fiind condamnat pentru luare de mită şi abuz în serviciu. El a fost prins în flagrant în timp ce lua mita 10 mii de euro de la reprezentantul unei firme care furniza servicii spitalului.

Citește și

Mizeria din Spitalul Municipal din Sighisoara i-a impins pe oameni sa iasa la protest. Cer demisia managerului

Pro TV

Schema prin care Căpăţâna a fraudat spitalul cu peste 2 milioane de lei e simplă. A externalizat toate serviciile: curăţenie, IT, laborator şi medicina muncii, iar firmele îi plăteau comision ca să-şi primească facturile la timp. Tot după reţeta clasică, la licitaţie, caietele de sarcini erau în aşa fel întocmite încât să câştige cine trebuie.

De altfel, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa este şi el închis pentru alte fapte de corupţie. Având susţinere politică, Căpăţâna îşi permitea să facă ce voia în spital. Asta în vreme ce mamele protestau pentru condiţiile infecte din saloane.

„Cum poţi să duci un copil acolo, nu poţi să duci un animal acolo!”, spunea o pacientă în 2015. „Am văzut şobolănelul, nu am putut să-l prindem. Ulterior, şobolanul a fost prins de către personal”.

„Am fost internaţi cu copilul într-o boxă, că aşa le zice. Când zici cuvântul boxa aşa arată camerele, sunt groaznice – gândaci, purici, mucegai, mizerie”, relata o mamă.

Când mamele au dat publicităţii imagini cu gândacii din saloante, managerul a sugerat că ar fi înscenat totul şi că gândacii ar fi fost aduşi de cineva. Totuşi, gândaci s-au hotărât să-i demonstreze ei directorului ca în spitalul lui se simt ca acasă şi au apărut nepoftiţi la o conferinţă de presă.

Căpăţână a fost managerul spitalului timp de şapte ani şi a fost numit în funcţie chiar de soţia lui, proprietara firmei care a câştigat concursul pentru management privat al spitalului organizat de Consiliul Judeţean Constanţa. A fost atât de eficient încât azi spitalul se afla într-un blocaj fără precedent.

Pro TV

În fosta secţie de ginecologie singurii internaţi sunt porumbeii. După arestarea managerului Căpăţână, Camera de Conturi Constanţa a făcut un control şi a decoperit toate neregulile pe care le făcuse în perioada mandatului. Printre altele au stabilit că a achitat lucrări supraevaluate sau suplimentare necontractate în valoare de peste un milion 300 de mii de euro.

„În urma controlului din 2016 am semnat în locul fostului manager şi se atrăgea atenţia asupra cheltuielilor indirecte şi organizare de şantier, atunci am dat şi noi mai departe, acum suntem în instanţă”, spune actualul manager

Pentru că există un contract semnat care a tot fost prelungit prin acte adiţionale, nicio lucrare nu se mai face acum în spital. Cei mai afectaţi sunt bolnavii.

Gina Patraru fost diagnosticată cu cancer la sân. S-a operat într-un spital privat, iar tratamentul a costat peste 10 mii de lei. Când a aflat că nu poate face tratamentul la Constanţa, a intrat în panică. Consiliul Judeţean Constanţa care are în administrare spitalul, cunoste problema şi spune va ataca în instanţă firma pentru rezilierea contractului.

Pro TV

Despre lucrări supraevaluate se vorbeşte şi în secţia de pediatrie renovată după protestul mamelor şi în care s-au investit peste 14 milioane de lei pentru lucrări de renovare, ajungându-se la un preţ de 1200 de euro pe metru pătrat. Renovarea ar fi constat, însă, doar într-o zugrăveală nouă pe pereţi. În bai nu există colace pe vasele de toaletă, iar paturile sunt vechi.

Preţul pe metru pătrat ridică semne de întrebare, mai ales că la Craiova, spitalul geamăn al celui de la Constanța, amebele construite în acelaşi timp acum 50 de ani, s-a ridicat o clinică de la zero cu 1000 de euro pe metru pătrat. Cu şase milioane de euro s-a ridicat de la zero o clădire dotată cu mobilier, aparatură, săli de operaţie, ATI. Aşadar, cele peste trei milioane folosite la Constanța în renovarea unei secţii de 2000 de metri pătraţi s-ar fi putut investi într-o clinică de pediatrie.

Banii au fost plătiţi de Consiliul Judeţean Dolj care are în administrare spitalul. De altfel, aproape 90 la sută dintre unităţile santitare sunt în subordinea consiliilor locale şi judeţene care finanţează după posibilităţi. Aşa se face că unităţile de acelaşi rang nu sunt dotate la acelaşi nivel.

Pro TV

Bogdan Fănuţă conduce Spitalul Judeţean Craiova de patru ani, iar când l-a preluat a înţeles că e nevoie de reparaţii capitale. Managerii spitalelor de stat sunt puşi în sitatia de a scoate bani din piatră seacă. Unii reuşesc, alţii nu.

De altfel, o altă o mare buba a sistemului sanitar e legată de managemenul slab al spitalelor. Deşi directorii dau concursuri pe posturi, e cunoscut faptul că unii ajung acolo pe criterii politice. Medicii s-au săturat să mai lucreze în condiţii mizere şi zeci de mii au plecat în străinătate.

Într-o după-amiază de aprilie, în secţia de ginecologie a Spitalului Judeţean Ialomiţa medicul neonatolog nu-şi doreşte decât să doarmă. De ani de zile face o dată la două zile de gardă pentru că sunt doar doi medici. Amândoi pensionari. „Deocamdată suntem în criză, domnul doctor Hoinaru îşi dă demisia în fiecare saptamană. Azi şi-a dat-o de două ori.”

Nu vine nimeni la Ialomiţa, deşi e aproape de Bucureşti, din cauza condiţiilor din spital. Adriana Dumitru e un medic care a obosit într-un sistem suferind al unei ţări care nu-şi respectă nici doctorii, nici bolnavii. Nu ştie când va putea să se retragă, să lase viaţa de medic şi sutele de mii de prunci salvaţi. Nu a mai avut concediu de 13-14 ani.

Sorina Pintea a mers la Ialomiţa ca să înţeleagă ce se întâmplă acolo şi de ce fug medicii de aceste spitale. S-a uitat pe cifre şi a înţeles unde greşeşte noul manager.

”Ştiţi ce nu mi-a plăcut: gradul de ocupare la chirurgie, ori n-avem medici, ori n-avem aparatură, ori nu ne preocupăm suficient”, spune ministrul.

Exemplul perfect de bun management îl întâlnim la Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti, unul din cele mai moderne spitale din ţară. A fost construit în 1975, iar în urmă cu 20 de ani era în pragul falimentului. Existau doar 31 de doctori, dintre care 12 în pragul pensionării.

Azi e unul dintre cele mai moderne din ţară şi asta pentru că în ultimii 17 ani la cârma lui a fost un manager priceput, Prof. univ. dr. Adrian Cotîrleţ. Are 123 de doctori care primesc nivelul maxim de salarizare, iar azi unii dintre ei primesc în cont, lunar, peste 25 de mii de lei. Spitalul are 40 de secţii, tomograf, RMN, 12 linii de gardă, sistem de telemedicină, heliport, centru de cercetare şi locuinţe pentru medici.

Pro TV

A listat nevoile şi a cerut bani de peste tot: minister, primărie, consiliu judeţean, ONG-uri. Organizaţii din Franţa, Olanda şi Norvegia au investit aici, în renovări, peste 8 milioane de euro. A aplicat pentru fonduri europene şi s-a înscris în fiecare program derulat de Ministerul Santatii privind dotarea unităţilor sanitare. Şi în vreme ce multe spitale n-au bani de salarii, la Moineşti se fac investiţii din venituri proprii, cum e şi compartimentul de sterilizare.

N-a externalizat niciun serviciu, preferând să creeze venituri spitalului, concurând privatul.

„Am zis că dacă pot alţii, putem şi noi”, spunea managerul.

Spitalul are azi aparatură de laborator de ultimă generaţie. Mai mult, la Moineşti e singură cameră hiperbară funcţională din România.

În 2007 a obţinut aprobarea ca să devină spital de urgenţă, care i-a adus noi fonduri din bugetul Ministerului Sănătăţii. A înfiinţat noi secţii şi compartimente pentru specializări care aduc venituri importante la bugetul spitalului: neurochirurgie, recuperare medicală şi îngrijiri paleative, iar cele 414 paturi sunt ocupate tot timpul de pacienţi veniţi din toată Moldova. În una dintre rezerve o întâlnim pe Virginia Smith care, deşi e angajată a Spitalului Judeţean Bacău, a venit să se opereze la Moineşti.

Pro TV

„Mă simt foarte bine, aici arată ca în Occident”, spune ea. „Aici e vorba de management şi să ştii la ce uşi să baţi”.

Doctorul Cotîrleţ face 1000 de intervenţii laparoscopice în fiecare an şi spune că a făcut din asta un brand pentru spital. A înţeles că primăria, care are în custorie spitalul, e prea săracă să finanţeze investiţii, dar a cerut autorităţilor locuinţe pentru medici. A primit 30 de garsoniere pe care le-a renovat cu banii spitalului.

Când toate lucrările erau gata şi fiecare secţie avea tot ce-i trebuie, a început recrutarea de medici tineri. Adelina Motiu este medic în compartimentul de recuperare. A studiat la Târgu Mureş şi ar fi putut să rămână acolo, dar a venit la Moineşti pentru că găsit în spital tot ce-şi dorea.

În vreme ce toate spitalele se plâng de lipsa medicilor, la Moineşti schema e acoperită integral. A reuşit să convingă cinci medici români care lucrau sau făceau stagii de pregătire în Belgia şi Franţa să vină să lucreze la el în spital.

Unul dintre tinerii medici, Dan Damian, medic de terapie intensivă, se afla la negocieri într-un spital din Blegia care-i oferise un contract de 7000 de euro lunar, când doctorul Cotârleţ l-a chemat la discuţii.

„Condiţiile în Belgia nu erau decât cu foarte puţin mai sus decât condiţiile de aici, mă refer la aparatură”, spune el.

Doctorul Cotârleţ a înţeles că medicii romani se întorc acasă dacă au condiţii să-şi facă meseria. Nici unul n-ar vrea să plece, dacă sistemul nu i-ar alunga. Doctoriţa Cristina Nicorici încă poartă halatul Spitalului din Franţa, unde a fost cinci ani oncoloagă. N-a mai contat salariul când a văzut spitalul şi a ştiut că se poate întoarce în sfârşit acasă.

Sistemul public de sănătate trebuie regândit şi reclădit din temelii. E subfinantat, prost gestionat şi căpuşat de milioanele de neasiguraţi şi de gulere albe.

Asigurările de sănătate trebuie să urmărească pacientul în sistem, pentru ca el să-şi aleagă singur furnizorul de servicii medicale. În plus, unităţile publice trebuie să-şi regândească strategia de management ca să devină competitive.

Plătim preţuri de lux pentru un sistem de sănătate îmbătrânit şi şubrezit chiar de cei ce trebuiau să-l vindece.

No comments